Raionul Leova este amplasat in Sud-vestul Republicii Moldova, pe malul stang al raului Prut si se invecineaz cu raioanele Hincesti, Cimislia, Comrat, Cantemir.
Orasul Leova, ca vechi centru comercial, era redat pe majoritatea hartilor vechi ale Moldovei din secolele XVIII-XIX. El se afla in calea drumurilor principale vechi de legaturi comerciale indreptate spre Est si Vest, care ulterior sporindu-si importanta au creat reteaua actuala de drumuri publice in zona, in Republica Moldova si Romania. La inceputul secolului XX existau nu mai putin de 20 treceri cu pod, inclusiv la Vetrisoaia , Bumbata-Leova. Multe din ele au fost distruse in urma razboaielor si calamitatilor naturale, iar dupa instalarea hotarului peste raul Prut si uitate.
Istoria orasului Leova incepe din secolele XIV-XV. Conform catalogului istoric, Stefan, Voievodul Moldovei, printr-un ordin emis la Suceava la 13 martie 1489, intareste o bucata de pamant in hotarul Albotestilor, la gura Saratei, pentru un loc de sat, acesta fiind vandut cu 80 zloti tataresti lui pan Lupe, armas. Mai apoi intareste o seliste peste Prut, unde a fost targul Saratii, din sus de gura „ Saratii ", cu hotarul pana la Troian. Anume atunci, in anul 1489 se si pomeneste prima data de viitoarea localitate Leova. Rascolind filele de istorie, mai aflam ca la 23 ianuarie 1495 la Husi, Stefan, Voievodul Moldovei, incredinteaza slugilor sale Leova si fratelui acestuia, Petru, un teren in apropierea raului Sarata. Deci putem conchide ca si anul 1489 si anul 1495 pot fi considerate drept date de fondare a oraşului Leova. Alte documente marturisesc ca denumirea oraşului provine de la adunaturile de oameni care aveau un trai nomad, dar care prin secolul XV s-au aranjat cu traiul pe acest mal de Prut. Veniti de prin alte locuri, oamenii se numeau lipoveni, iar cu timpul au ajuns a-si zice leoveni, pentru ca in anul 1803, cand aici erau deja 114 case de locuit, localitatea in care oamenii s-au adapostit permanent a inceput a se numi Leova.
Localitatea a primit statutul de oras în 1940. Pana in anul 1885, una din cele mai importante cladiri din localitate era Biserica Sf. Paraschieva, construita in 1818. Mai erau prin partea locului si 5 sinagogi, cateva crasme si magazine mici. Prima scoala pentru copiii leovenilor a fost deschisa in 1895. Conform datelor din 1923 targusorului Leova ii revenea o suprafata de 169 ha, avea 16 cai de comunicare, 2 piete si o gradina publica, artera principala de atunci numindu-se strada Chisinaului. Targul de pe atunci era aşezat pe un ses si avea 2 lacuri, Bujor si Potcoava. La inceputul sec. XX in targuşor erau trei scoli primare, un liceu evreesc, trei banci. Targul mai dispunea de doua oloinite, doua mori cu aburi, o instalatie de preparare a apei gazoase. La inceputul secolului erau in localitate si edificii de cultura: o sala de teatru si cinema, o biblioteca. Catre anul 1904 orasul Leova intra in componenta judetului Ismail. El avea o populatie de 3422 de locuitori, dintre care 2100-moldoveni, 500-ruteni si 800 de evrei. Orasul era si punct vamal spre Romania, prin care anual se importau in Basarabia marfuri in suma de 1400 de ruble si se exportau in suma de 1800.
Cele mai stravechi localitati din raionul Leova sunt:
• Saratica Veche, care a aparut in anul 1700. Colonistii din judetul Tighina au fost primii locuitori. In 1878 se construieste biserica „ Sfantul Petru si Pavel ”. In localitate erau 82 case, 333 locuitori, moara de vant, scoala si primarie.
• Covurlui, care a aparut în anul 1700. Aici erau 250 de case si 958 de locuitori, biserica ortodoxa si doua mori de cai.
• Cupcuiul si Sarata Noua au aparut in anul 1723 – cu case de locuit de la 82 pana la 300. Localitatile mai aveau biserici ortodoxe, scoli primare, mori, oloinite, fabrica de postav, gospodarii taranesti, carciume, fisc, post de jond, agenţie sanitara.
In acest moment in cadrul raionului Leova sunt 39 localitati cu 51.808 locuitori. Cea mai mare parte dintre acestia o constituie moldovenii, care convietuiesc in buna intelegere cu rusii, bulgarii, gagauzii, nemtii si romii ce locuiesc pe teritoriul dat. Tinerele generatii sunt educate si instruite in cele 70 institutii de invatamant si anume: 4 licee, primul fiind constituit in 1988 (Liceul „Constantin Spataru”, caruia ii apartine pioneratul in implementarea invatamantului liceal), 19 gimnazii, 8 scoli medii, 36 institutii prescolare si o scoala profesionala. In orasul de resedinta a Consiliului Raional Leova mai activeaza o scoala de arta, scoala muzicala cu filiale in alte localitati si 2 muzee.
Sectorul industrial prezinta: 5 fabrici de prelucrare a strugurilor, o uzina mecanica (activeaza la 30% din capacitate), o fabrica de branzeturi (momentan nu functioneaza), o tipografie, 4 brutarii. in raion mai activeaza: 6 oloinite, 5 mori de faina de grau, 6 mori de faina de porumb, 2 linii de prelucrare a carnii (mezeluri).
Perioada de tranzitie la economia de piata este marcata si in raionul Leova prin aparitia intreprinderilor mici si mijlocii. In prezent, in raion activeaza 11.666 de agenti economici: intreprinderi individuale – 587, societati cu raspundere limitată– 179, societati pe actiuni – 26, gospodarii taranesti – 10570.
Suprafata terenului agricol este de 41 mii ha., pe care se cultiva grau, porumb, floarea soarelui. S-a inceput plantarea pe suprafete mari a vitei de vie, care candva era primordiala pentru Raionul Leova. Numai in anul 2005 au fost sadite 170 ha cu butuci de elita.
In sectorul agrar activeaza 7 cooperative agricole de producere, 25 societati cu raspundere limitata, 4 societati pe actiuni, 5 intreprinderi mixte, peste 1000 de gospodarii taranesti.
Nu in ultimul rand s-ar putea mentiona si resursele naturale valoroase ale raionului: paduri cu o suprafata de 100 ha; rauri (Prut, Sarata, Lapusna, Tigheci), izvoare. Sub ocrotirea Statului este rezervatia naturala „ Lebada Alba ”, ce cuprinde suprafete tereste si acvatice, cu aria totala de 30 km .
tipareste aceasta pagina
Descarca stiri RSS